Pamela

carte
Pamela

Scrisă în 1870 de Samuel Richardson, Pamela este unul dintre cele mai cunoscute romane epistolare și are meritul de a stabili pentru prima dată o legătură strânsă între cititor și personajele sale. Scris la persoană întâi , romanul este concentrat pe sentimentele, impresiile și experiențele unei tinere femei, Pamela. Romanul abundă de diverse teme care se mai regăsesc încă în viața cuplurilor de azi, chiar dacă în alte nuanțe. Dragostea este unul din ele, fie ea romantică, de familie, frățească sau chiar dragostea falsă. Păstrarea virtuții este una din temele centrale. Pamela se împotrivește încercărilor de a fi sedusă de către boierul locului refuzând banii sau influența cu care încearcă să o cumpere. Se împotrivește unei relații extraconjugale deși îl iubește. Fiind membru al clasei de jos, Pamela se află în dezavantaj din punct de vedere social față de stăpânul sau și pare a fi o pradă ușoară abuzului sexual. Prin comportamentul sau, reușește să-l schimbe pe pretendent care, în final, nu o mai vede că pe un obiect sexual și îi declară dragostea sa.

De ce ar fi o astfel de carte relevantă astăzi? Citind românul “Fifty shades of Grey” de E.L. James am putut observa multe asemănări între cele două cărți deși una a fost scrisă în sec 18 iar cealaltă în zilele noastre. Amândouă sunt conservative și plasează bărbații în poziții de putere în timp ce femeile sunt încadrate în roluri tradiționale unde virtuozitatea este punctul cheie. Caracterul lor inocent le face atrăgătoare pentru sexul opus și par că sunt complet necunoscătoare în arta amorului. Căsătoria este premiul pe care acestea îl câștigă rezistând firii viclene a bărbaților. Ideea care rămâne din ambele texte este că femeile își pot defini identitatea doar devenind soții și mame, transformând caracterul pretendenților lor, aducându-i către un comportament mai moral și sănătos. Idee discutabilă, bineînțeles.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s